Asteroidul

340 de metri de rocă pe o orbită de 324 de zile

Apophis nu e cometă, nu e meteor și, în sine, nu are nimic remarcabil. Milioane de bolovani de mărimea asta se rotesc în jurul Soarelui. Ceea ce îl face pe acesta demn de un site este aritmetica: traiectoria lui și cea a Pământului ajung în același punct în aceeași clipă în aprilie 2029, mai aproape decât orice obiect de dimensiunea sa din istoria consemnată.

Cifrele

Cum a fost găsit

Trei astronomi de la Observatorul Național Kitt Peak — Roy Tucker, David Tholen și Fabrizio Bernardi — l-au reperat pe 19 iunie 2004. L-au urmărit două nopți și l-au pierdut. A fost regăsit șase luni mai târziu de la Siding Spring, în Australia, și abia atunci calculele orbitale au arătat ce urma să facă. Ulterior s-a descoperit că imagini de arhivă din martie 2004 îl conțineau deja, motiv pentru care arcul de observație începe înainte de data descoperirii.

Numele

Apophis este șarpele haosului din mitologia egipteană, dușmanul zeului soare Ra, care încearcă în fiecare noapte să înghită Soarele. Descoperitorii au ales numele intenționat. Doi dintre ei erau fani ai serialului Stargate SG-1, unde Apophis este un personaj negativ. Numele a fost aprobat după ce corpul a primit numărul permanent 99942.

Din ce este făcut

Radarul și spectroscopia îl încadrează pe Apophis în clasa Sq: un corp stâncos bogat în silicați, cu o compoziție apropiată de a celor mai comuni meteoriți care ajung la sol. Albedoul său de 0,35 este ridicat pentru un asteroid, ceea ce înseamnă o rocă relativ deschisă la culoare, cu suprafață proaspătă, nu un corp carbonaceu întunecat. Este alungit, vag în formă de alună, iar rotația lui nu este o simplă titirezare: se rostogolește în jurul mai multor axe, cu o perioadă apropiată de 30,6 ore.

Încotro merge

Apophis aparține grupului Aten: orbita lui e mai mică decât a Pământului, așa că petrece cea mai mare parte a fiecărui an al său de 324 de zile în interiorul orbitei noastre și iese în afară doar periodic. Orbita e înclinată cu numai 3,3° față de planul planetelor, ceea ce explică în parte de ce întâlnirile cu Pământul sunt atât de frecvente și, în 2029, atât de apropiate.

Ce se întâmplă după 2029

Trecerea din 2029 îl va schimba fizic pe Apophis. Gravitația Pământului îi va întinde și remodela orbita, îi va lungi anul și îl va muta din grupul Aten în grupul Apollo. Forțele de maree ar putea declanșa alunecări pe suprafața lui, iar rostogolirea i se poate modifica. Două sonde vor urmări totul: OSIRIS-APEX al NASA, deja în zbor după returnarea probelor de la Bennu, și Ramses al Agenției Spațiale Europene, care ar trebui să ajungă înainte de întâlnire și să observe schimbările pe măsură ce se produc.